Ghid pentru asociații și locatari

Situații dificile în bloc: ce faci și ce ai dreptul să ceri

Sunt momente în care o singură locuință pune în pericol tot blocul: un apartament devenit focar, sau o mobilă infestată cu ploșnițe cărată pe scară. Aici găsești pașii corecți, baza legală și modele gata de folosit — ca să nu rămâi fără soluție.

Cel mai bun tratament este să nu ajungi aici. Aproape toate situațiile de mai jos pornesc de la o infestare lăsată să crească. Un program constant de DDD, cu monitorizare, oprește problema din fașă — costă mult mai puțin decât o intervenție de criză și scutește asociația de conflicte. Compania DDD oferă asociațiilor partenere și consiliere pe astfel de cazuri, nu doar intervenția în sine.

1. Un apartament devine focar (cazul social + infestare)

E una dintre cele mai delicate situații: o garsonieră sau un apartament unde locuiește o persoană în vârstă, bolnavă sau fără resurse, iar în timp locuința devine un focar — gândaci, mizerie, uneori miros care ajunge pe casa scării și în apartamentele vecine. E, în același timp, o problemă umană și una de sănătate publică. Trebuie tratată cu tact, dar și cu fermitate, pentru că infestarea nu rămâne închisă într-o singură ușă.

Ce spune legea

  • Asociația răspunde de spațiile comune. Conform Legii nr. 196/2018 privind asociațiile de proprietari, administratorul și președintele au obligația să asigure igienizarea, dezinsecția și deratizarea în spațiile comune (casa scării, subsol, ghene).
  • Proprietarul nu are voie să pună în pericol vecinii. Dreptul de proprietate nu înseamnă dreptul de a crea un risc sanitar pentru ceilalți. Un precedent relevant: avocatul Gelu Pușcaș, specialist în dreptul asociațiilor de proprietari, a prezentat public — pe pagina „Consultanță Asociații Proprietari” — un caz mediatizat în 2026 de Newsweek România și Capital: pe calea unei ordonanțe președințiale, instanța a obligat un proprietar al cărui apartament era infestat cu gândaci și plin de deșeuri — cu miros care pătrundea în spațiile comune și în apartamentele vecine — să își igienizeze și să își deratizeze locuința. Asociația a fost obligată să supravegheze măsura și, dacă proprietarul nu se conformează, să contracteze o firmă specializată pe cheltuiala proprietarului în culpă, plus deratizarea tuturor spațiilor comune. Concluzia avocatului: „dreptul de proprietate NU înseamnă dreptul de a pune în pericol sănătatea vecinilor”. Cazul a fost prezentat public de avocat fără identificarea părților (uzual la astfel de spețe), pe calea ordonanței președințiale — procedură de urgență. Sursele publice disponibile sunt articolele de presă de mai sus.
  • Neefectuarea DDD se sancționează. Normele de igienă (Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997) cer dezinsecție cel puțin o dată la 3 luni și deratizare cel puțin o dată la 6 luni. Nerespectarea obligațiilor de sănătate publică se sancționează contravențional conform HG nr. 857/2011, cu amenzi care pot ajunge până la 8.000 lei.

Pașii concreți, în ordine

  1. Sesizare scrisă la asociație. Locatarii afectați semnalează cazul în scris președintelui/administratorului, cu descrierea situației și, dacă se poate, fotografii. Cereți măsuri concrete și un termen. (Model editabil mai jos.)
  2. Asociația ia măsuri. Președintele poate soma proprietarul, poate convoca adunarea (la cererea a minimum 20% dintre proprietari, conform art. 50) și poate dispune dezinsecția/deratizarea spațiilor comune.
  3. Dacă asociația nu acționează → Primăria. Sesizați Compartimentul Asociații de Proprietari din primăria de sector. Primăria poate verifica și obliga asociația să-și îndeplinească obligațiile.
  4. Direcția de Sănătate Publică (DSP). Pentru riscul de sănătate publică, DSP-ul de sector poate fi sesizat și poate dispune controale și sancțiuni.
  5. Instanța, pentru urgențe. În cazuri grave, se poate cere instanței o ordonanță președințială — o procedură rapidă prin care proprietarul (și/sau asociația) sunt obligați să ia măsuri.
Pentru un caz cu adevărat social (o persoană bătrână sau fără posibilități), soluția umană e ca asociația să organizeze intervenția și, unde e cazul, să ceară sprijinul serviciilor sociale ale primăriei. Compania DDD intervine discret în astfel de situații și poate consilia asociația cum să procedeze corect, atât uman, cât și legal.

2. Ploșnițe: mobila infestată cărată pe scară

Scenariul clasic care infestează un bloc întreg: cineva descoperă ploșnițe, intră în panică și scoate salteaua sau canapeaua infestată târând-o pe scări până la tomberon. În urma ei rămâne o dâră de ploșnițe pe fiecare palier — și, în câteva săptămâni, problema unui singur apartament devine problema tuturor.

De reținut — sursă: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), comunicate oficiale „Ploșnițele de pat — ce trebuie să știi” (11.08.2025) și „Informare privind combaterea ploșnițelor” (19.02.2024): ploșnițele se răspândesc cel mai des prin mobilier, saltele și obiecte second-hand, prin bagaje și ambalaje, și se pot deplasa dintr-un apartament în altul. A muta un obiect infestat prin spațiile comune înseamnă a împrăștia infestarea. Ploșnițele sunt sensibile la căldură (peste 50 °C) și la frig extrem (−18…−20 °C).

Ce ar trebui să facă asociația

Asociația are un rol activ, nu doar de spectator. Prin regulamentul de ordine interioară (aprobat în adunarea generală) și pe baza obligațiilor din Legea 196/2018, asociația poate interzice cărarea obiectelor infestate netratate prin spațiile comune și poate cere proprietarului să respecte procedura corectă. Dacă persoana a făcut deja acest lucru, asociația trebuie să acționeze rapid: să dispună dezinsecția spațiilor comune afectate și să coordoneze eliminarea corectă a obiectului.

Cum se face corect (procedura recomandată)

  1. Nu muta obiectul netratat. Până nu e împachetat, rămâne pe loc — nu pe hol, nu pe scară.
  2. Cheamă o firmă DDD sau cere consiliere pentru împachetare și pentru tratarea camerei (altfel infestarea rămâne, chiar dacă arunci mobila).
  3. Înfoliază complet și sigilat obiectul, în folie groasă sau saci rezistenți, bine închiși, astfel încât nicio insectă să nu poată ieși.
  4. Etichetează vizibil: ATENȚIE! Infestat cu ploșnițe. — ca nimeni să nu recupereze obiectul și ca salubritatea să știe cum să-l manevreze.
  5. Coboară-l coordonat cu asociația, pe cât posibil direct afară, evitând contactul cu pereții și cu alte apartamente.
  6. Anunță salubritatea / primăria pentru ridicarea rapidă a deșeului voluminos, ca obiectul să nu stea la comun.

Câteva sfaturi în plus

  • Nu aplica spray-uri la întâmplare înainte de venirea echipei — pot împrăștia ploșnițele în alte camere și scad eficiența tratamentului profesional.
  • Spală textilele la minimum 60 °C și ține-le în saci sigilați până după tratament.
  • Informează vecinii de pe palier și de la etajele vecine — coordonarea tratamentului este cheia, pentru că ploșnițele migrează.
  • De multe ori nu e nevoie să arunci mobila: o firmă serioasă tratează termic și chimic și salvează piesele valoroase. Întreabă înainte să arunci.

Ai totul la îndemână

Modele editabile, gata de completat

Documente în Word, pe antetul situației tale, ca să acționezi imediat — fără să cauți formulări sau temeiuri legale.

Pasul 1 — Sesizare către asociație

Locatarul semnalează în scris cazul (apartament-focar sau mobilă infestată) și cere măsuri, cu termen. Trimisă președintelui/administratorului.

Descarcă modelul (Word)

Pasul 2 — Sesizare către autorități

Dacă asociația nu ia măsuri: model pentru Primărie (Compartiment Asociații), DSP și Poliția Locală, cu temeiurile legale completate.

Descarcă modelul (Word)

Pasul 3, pentru urgențe, este acțiunea în instanță (ordonanță președințială). Te putem îndruma cum se procedează.

Surse oficiale

Informațiile de mai sus se bazează pe surse oficiale și pe legislația în vigoare:

  • Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) — comunicate oficiale despre ploșnițe: „Ploșnițele de pat — ce trebuie să știi” și „Informare privind combaterea ploșnițelor”.
  • Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.
  • Ordinul Ministerului Sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației (frecvențele minime de dezinsecție și deratizare).
  • HG nr. 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice.
  • Precedentul din instanță (caz prezentat de avocatul Gelu Pușcaș, mediatizat 2026): Newsweek România și Capital.

Procedura de împachetare, etichetare și coordonare a transportului obiectelor infestate este o recomandare de bună practică, în acord cu avertizarea INSP că mutarea obiectelor infestate răspândește infestarea. Nu constituie consultanță juridică; pentru situații litigioase, consultați un avocat.

Nu lăsa o infestare să ajungă un caz pentru instanță

Un program anual de DDD cu monitorizare costă mult mai puțin decât o criză — și îți dă liniște. Calculează în 30 de secunde și primești și consiliere.

Scrie pe WhatsApp Sună: 0763 662 662